Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:BURZULUI, STROPȘI, BURSUCA, BURZULUIALĂ ... Mai multe din DEX...

(SE) BURZULUI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru (SE) BURZULUI

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru (SE) BURZULUI.

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... s'ar putĂ© gonĂ­, fără ca prin acĂ©sta să se sgudue edificiul limbii naționale, pe când celtismul la FrancesÄ­ și albanismul la Români nu se pĂ³te atinge fără o catastrofă totală. După premisele de maÄ­ sus, mintea se sperie de consecințe, consecințe «à la Dr. RĂ©thy LĂ szlĂ³Â» din Buda-Pesta, care își conchide argumentațiunea cu sentința : «L'AcadĂ ... mie de Bucurest ne pourra jamais dĂ©cerner Ă  qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza» ; mintea se sperie de amenințarea maghiară, și cere o pausă pentru a se dumeri ce să facă maÄ­ departe. EÅ­ unul nu voiÅ­ căută a-mÄ­ înlesni transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ­ lăturalnice, ci ... pe deplin datele cele linguistice. După căderea luÄ­ Decebal, o parte dintre DacÄ­ s'aÅ­ supus luÄ­ Tra-ian și aÅ­ început a se amalgamĂ  încet-încet cu colonii romani, dând prima nascere naționalității daco-romane. AlțÄ­ DacÄ­ însă, retrăgĂȘndu-se maÄ­ sus în creeriÄ­ Carpaților saÅ­ maÄ­ la răsărit de Provincia Traiană, șÄ­-aÅ­ mănținut individualitatea lor proprie sub diverse nume etnice, maÄ­ ales treÄ

 

Constantin Negruzzi - Alexandru Lăpușneanu

... Constantinopol, unde, prin jalobe și dare de bani, să mijlocească mazilia lui. Dar văzînd că el venea cu însuși învoirea Porții; pe de alta, sfiindu-se a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa cerură voie să rămîie a-l întovărăși. Acesta era planul lui Moțoc ca să se poată lipi de Lăpușneanul. Voia li se dete. Ai să dai samă, doamnă!… Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia și Lăpușneanul nu întîlnise nici o împiedicare în drumul său. Norodul pretutindene îl întîmpina cu bucurie și nădejde, aducîndu-și aminte ... vîrstă, sub tuturatul a doi frați mai mari, Iliaș și Ștefan. Iliaș, urmînd în tronul părintelui său, după o scurtă și desfrînată domnie, se duce la Constantinopol, unde îmbrățoșă mahometismul și în locul lui se sui pe tron Ștefan. Acesta fu mai rău decît fratele său; începu a sili pre străini și pre catolici a-și ... locuiseră în țară pribegiră din pricina aceasta, aducînd sărăcie pămîntului și cădere negoțului. Boierii care, cei mai mulți, era încuscriți cu polonii și cu ungurii, se supărară, și corăspunzîndu-

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... puțin, mă mulțumii doar să găsesc cusur frunzelor de plop că fac prea mare gălăgie degeaba și fără cuvânt, că, adică, la înălțimea la care se află, fără ca o adiere cât de ușoară să le bage în seamă, ele totuși se clatină cu zgomot, lovindu-și unele de altele discul lor lat și greoi, aninat, fără cumpăneală, de o coadă lungă și subțire... N-aș putea ... ce era, ploua cu foc peste capetele noastre; nici o suflare de vânt nu mișca aerul învăpăiat; în fânețe nici un fir de iarbă nu se clătina; chiar plopul neastâmpărat se liniștise și, de pe verdele gingaș al foilor lui încremenite, lumina soarelui se răsfrângea în văzduh ca de pe mii de mici oglinzi aeriene. Întreaga fire răsufla greu... Cel mult dacă cosașul răgușit, locuitor nevăzut al miriștii uscate ... unghi drept din brațu-i alb, rotund și gol până la cot, puse iute despre soare, cu palma-i diafană, o mică perdea trandafirie privirii, se rezemă cu celălalt braț săpat în marmură vie de balustrada cafenie a cerdacului, se mlădie puțin înainte, rămase neclintită și se uită țintă... O mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu ...

 

Ion Creangă - Amintiri din copilărie

... Smărăndița începe din când în când a mă fura cu ochiul, și bădița Vasile mă pune să ascult pe alții, și altă făină se macină acum la moară. Nic-a lui Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum ... vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ce lucra? Hai și noi, măi băieți, să dăm ajutor ... cu covețile, în sfârșit, lucrau oamenii cu tragere de inimă. Iar vornicul Nic-a Petricăi, cu paznicul, vătămanul și câțiva nespălați de mazili se purtau printre oameni de colo până colo, și când deodată numai iaca vedem în prund câțiva oameni claie peste grămadă, și unul din ei mugind ... cetluiau acum zdravăn și-l puneau în cătușe, să-l trimită la Piatra... Iaca pentru ce scosese atunci vornicul oamenii la clacă. Așa, cu amăgele, se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste... Afurisită priveliște mai fu și asta! Flăcăii ceilalți pe dată s-au făcut nevăzuți, iară noi, copiii, neam ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) BURZULUI

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru (SE) BURZULUI.

BURZULUI

... BURZULUÍ , burzuluiesc , vb . IV . Refl . 1. A se mânia brusc ; a se răsti ( la cineva ) ; a se bursuca . 2. ( Despre păr ) A se

 

STROPȘI

... a sfărâma călcând în picioare . 2. Tranz . ( Pop . ) A stâlci pe cineva în bătaie . 3. Refl . ( Pop . și fam . ) A se răsti la cineva ( încruntându - se ) ; a se burzului , a se

 

BURSUCA

... BURSUCÁ , bursúc , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se burzului

 

BURZULUIALĂ

... BURZULUIÁLĂ , burzuluieli , s . f . Faptul de a ( se ) burzului